Ce este Osteoatrita?

Osteoartrita este o boala care poate sa afecteze orice articulatie, insa in general implica articulatiile portante, care sustin greutatea corpului – sold, genunghi, glezna si coloana vertebrala.
Cartilajul este o structura dura, dar in acelasi timp elastica, ce acopera si protejeaza extremitatile osoase. La omul sanatos, cartilajul are rolul de a absorbi undele de soc in momentul in care se exercita presiune asupra articulatiei. Atat suprafata lucioasa a cartilajului cat si lichidul sinovial permite miscarea nestingherita a oaselor. In schimb, cand se dezvolta osteoartrita (artroza), cartilajul devine subtire si rugos, iar osul subiacent creste in dimensiuni, modificandu-si forma.
Osteoartrita este clasificata ca o artrita non-inflamatorie, semnificand faptul ca nu exista tumefiere (inflamatie), insa studii recente vin sa contrazica acest lucru. Desi in stadiile incipiente de boala nu se distinge modificarea de volum a articulatiilor, pe masura ce osteoartrita avanseaza poate sa apara un proces inflamator la acest nivel. Se pot rupe bucati din cartilaj, care vor pluti libere in lichidul care umple cavitatea articulara si care pot interfera cu alte structuri moi, lucru care duce la durere si marirea de volum a artiulatiei. Ce se observa clinic in acest stadiu, este o impotenta functionala, adica imposibilitea de a efectua miscarile cu aceeasi usurinta ca inainte. In timp ce cartilajul se degradeaza din ce in ce mai mult, la capatul oaselor din articulatie pot aparea mici formatiuni osoase, numite „osteofite”. Alta posibilitate de evolutie este degenerarea completa a cartilajului, producandu-se astfel frecarea extremitatilor osoase.
Osteoartrita poate cauza alte probleme, cum ar fi:

  • Atrofierea (slabirea) muschilor care sustin articulatia, datorita incompletei utilizari a acestora
  • In timp, articulatia isi pierde total forma si functionalitatea.  

Cat de des se intalneste osteoartrita?

  • Sunt mai multe forme de artrita. Cea mai des intalnita forma este numita osteoartrita (OA)
  • Afecteaza atat femeile cat si barbatii, in mod egal
  • Majoritatea pacientilor care sunt diagnosticati cu osteoartrita au peste 45 de ani, insa aceasta afectiune poate aparea la orice varsta.

Care sunt semnele de avertizare care ne ridica suspiciunea de osteoartrita?

  • Durerea, redoarea (senzatie de intepenire) si marirea de volum a articulatiei care dureaza mai mult de 2 saptamani
  • Articulatiile implicate in mod frecvent sunt soldurile, genunchii, glezna, articulatiile piciorului si ale coloanei vertebrale. De asemenea, articulatiile degetelor, si in special a policelui, pot fi afectate mai des.

Simptomele de OA apar de obicei insidios, treptat, si implica structurile din jurul articulatiei. Daca simtiti durere, senzatie de intepenire sau observati o crestere in dimensiuni a articulatiei, este indicat sa mergeti la un consult medical de specialitate.
Degradarea din osteoartrita se face lent de-a lungul timpului si poate sa duca la o serie de complicatii. E posibil sa simtiti durere, mai ales la mobilizarea articulatiei. Uneori se poate auzi un cracment (zgomot anormal) atunci cand se freaca intre ele tesuturile cartilaginoase rugoase, degenerate de pe suprafata extremitatilor osoase. E posibil sa apara si excrescente osoase sau cresterea in dimensiuni a articulatiei, mai ales la degete si picioare, acompaniate de durere si redoare, miscarea in articulatie nefacandu-se cu aceeasi usurinta ca inainte. Toate aceste modificari pot influenta viata de zi cu zi, prin limitarea miscarilor, cum ar fi deschiderea unui borcan sau urcatul scarilor.
Articulatii afectate
OA afecteaza de obicei articulatiile portante, care sustin cea mai mare parte a greutatii corporale, cum sunt soldurile, genunchii, picioarele si coloana vertebrala. Insa si articulatiile care nu sunt solicitate in general de presiuni mari, ca articulatiile degetelor sau de la baza policelui, pot fi atinse de boala. De obicei nu se extinde catre alte articulatii, cu exceptia cazului in care s-a produs un traumatism al articulatiei  in antecedente sau a fost supusa unui stress mecanic neobisnuit de mare.


Cum se pune diagnosticul de osteoartrita?

Daca aveti dureri articulare persistente, adresati-va medicului ortoped sau reumatolog. Descrieti durerea in detaliu, incluzand localizarile si durata acesteia. Radiografia este cea mai folosita investigatie pentru a confirma diagnosticul de osteoartrita.


Care sunt cauzele osteoartritei?

Nu se cunosc cu certitudine factorii care duc la dezvoltarea osteoartritei, desi se fac multe cercetari pentru a afla ce evenimente majore sunt implicate in degradarea cartilajului articular. Oamenii de stiinta au enumerat mai multi factori care pot creste riscul de a face osteoartrita:
Ereditatea - Felul cum se imbina oasele in articulatie poate sa fie o trasatura genetica mostenita. Cateodata extremitatile osoase nu corespund perfect sau spatiul dintre cele 2 oase nu este normal, aceste probleme putandu-se manifesta odata cu inaintarea in varsta.
Excesul ponderal - Supraponderea si obezitatea exercita un stres suplimentar asupra articulatiei, solicitand in special soldurile si genunchii. Vestea buna este ca slabind, chiar si 4-5 kg , puteti preveni aparitia osteoartritei la acest nivel, iar daca boala s-a instalat deja, pierderea in greutate va poate ajuta sa va simtiti mai bine. O greutate corporala mai mica inseamna un stres mecanic mai mic asupra genunchilor dumneavoastra.
Traumatismele articulare - Daca ati suferit un accident care sa implice o articulatie, iar aceasta nu a avut ocazia sa se vindece complet, exista riscul ca mai tarziu sa apara osteoartrita cu aceeasi localizare.
Complicatii ale altor tipuri de artrita - Cateodata osteoartrita poate fi complicatia tardiva a unui alt tip de boala care a afectat articulatia in trecut. De exemplu, pacientii cu poliartrita reumatoida pot face osteoartrita pe aceleasi articulatii in care s-a manifestat anterior procesul inflamator reumatoid.

Descarca brosura:

© 2012 HYA JOINT